Postul Mare
Postul Mare este cel mai bun timp de pocăinţă şi reînnoire interioară, de rugăciune şi pomană, de reconciliere cu Dumnezeu, cu aproapele şi cu noi înşine; timp de pregătire pentru a primi cum se cuvine învierea lui Isus Cristos. Practic, Postul Mare este un timp în care omul trebuie să uite de cele exterioare, de cele lumeşti, şi să încerce să se uite în interior la sufletul său pentru a se putea forma spiritual. Chiar dacă pentru mulţi dintre noi Postul Mare s-ar părea ca fiind o povară, totuşi mulţi au experimentat această perioadă ca fiind timpul în care harurile lui Dumnezeu pot aduce multe roade de prin sacrificii şi mortificări.
Postul a fost experimentat chiar de Isus Cristos ca timp de pregătire pentru a evangheliza lumea. Pustnicii mergeau în pustiu deoarece simţeau dorinţa de a fi mai aproape de Dumnezeu prin neglijarea celor lumeşti. „Tatăl tău care vede în ascuns îţi va răsplăti ţie" Acest fragment al Evangheliei sfântului Matei reprezintă ghidul pentru această perioadă de post datorită celor 3 dimensiuni de care trebuie să ţinem cont în timpul Postului Mare: rugăciunea, pomana şi postul
RUGĂCIUNEA. Este modul cel mai simplu şi mai accesibil pentru noi de a fi în comuniune cu Dumnezeu, de a fi în dialog cu El. Rugăciunea ne întăreşte şi voinţa, voinţă care este pusă la încercare de cel rău.
Treptat vom considera rugăciunea ca fiind un ...”aliment” indispensabil sufletului nostru.
Chiar şi Isus s-a rugat Tatălui, şi chiar i-a învăţat pe cei 12 ucenici cum să se roage, dăruindu-le rugăciunea TATĂL NOSTRU. Prin această rugăciune omul cere de la Dumnezeu tot ceea ce are nevoie pentru trup şi pentru suflet.
POMANA Este al doilea element principalul Postului Măre întrucât ne reconciliem cu aproapele prin faptele noastre bune pe care le facem către cei care au nevoi.
Însuşi Isus ne învaţă în Evanghelia după Matei cum să dăm de pomană:"...tu însă când dai de pomană nu trâmbiţa înaintea ta...". El spune să dăm de pomană şi ne învaţă să fim smeriţi chiar şi atunci când putem să apărem în ochii lumii drept ..eroi". Pomana nu ar trebui să fie din lucrurile de care dispunem cel mai mult, ci din cele pe care le avem mai puţin pentru ca pomana noastră să fie una desăvârşită, ajungându-se astfel la mortificarea faţă de lucrurile care ne plac cel mai mult.
POSTUL. Această latură a Postului Mare ne îndreaptă cu adevărat mintea spre latura noastră spirituală prin înfrânarea de la mâncăruri, băutură sau lucruri care de obicei ne plac. Mortificarea nu înseamnă numai renunţare, ci şi împărtăşire prin pomana care o facem celui mai sărac. A face post nu înseamnă a economisi ceea ce nu este consumat, ci înseamnă că acel lucru la care am renunţat deja nu mai este al nostru, ci trebuie oferit celui aflat în nevoi. Astfel s-a născut în dieceza de laşi programul "O PÂINE PENTRU AFRICA", mişcare iniţializată de Centrul Misionar Diecezan, program bazat pe valorificarea produselor la care am renunţat, bani care vor fi trimişi populaţiei sărace din Africa.Biserica propune fiecărui creştin acest timp al Postului Mare: pentru ca el să se poată pregăti cât mai bine pentru patima, moartea şi învierea lui Isus şi să se simtă mai aproape de Dumnezeu, de aproapele şi de sine prin rugăciune, pomană, şi post, pentru ca dragostea lui Dumnezeu să triumfe în lume.
Mărtinaş Alexandru
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
joi, 11 martie 2010
Postul Mare
Postul Mare
Postul Mare este cel mai bun timp de pocăinţă şi reînnoire interioară, de rugăciune şi pomană, de reconciliere cu Dumnezeu, cu aproapele şi cu noi înşine; timp de pregătire pentru a primi cum se cuvine învierea lui Isus Cristos. Practic, Postul Mare este un timp în care omul trebuie să uite de cele exterioare, de cele lumeşti, şi să încerce să se uite în interior la sufletul său pentru a se putea forma spiritual. Chiar dacă pentru mulţi dintre noi Postul Mare s-ar părea ca fiind o povară, totuşi mulţi au experimentat această perioadă ca fiind timpul în care harurile lui Dumnezeu pot aduce multe roade de prin sacrificii şi mortificări.
Postul a fost experimentat chiar de Isus Cristos ca timp de pregătire pentru a evangheliza lumea. Pustnicii mergeau în pustiu deoarece simţeau dorinţa de a fi mai aproape de Dumnezeu prin neglijarea celor lumeşti. „Tatăl tău care vede în ascuns îţi va răsplăti ţie" Acest fragment al Evangheliei sfântului Matei reprezintă ghidul pentru această perioadă de post datorită celor 3 dimensiuni de care trebuie să ţinem cont în timpul Postului Mare: rugăciunea, pomana şi postul
RUGĂCIUNEA. Este modul cel mai simplu şi mai accesibil pentru noi de a fi în comuniune cu Dumnezeu, de a fi în dialog cu El. Rugăciunea ne întăreşte şi voinţa, voinţă care este pusă la încercare de cel rău.
Treptat vom considera rugăciunea ca fiind un ...”aliment” indispensabil sufletului nostru.
Chiar şi Isus s-a rugat Tatălui, şi chiar i-a învăţat pe cei 12 ucenici cum să se roage, dăruindu-le rugăciunea TATĂL NOSTRU. Prin această rugăciune omul cere de la Dumnezeu tot ceea ce are nevoie pentru trup şi pentru suflet.
POMANA Este al doilea element principalul Postului Măre întrucât ne reconciliem cu aproapele prin faptele noastre bune pe care le facem către cei care au nevoi.
Însuşi Isus ne învaţă în Evanghelia după Matei cum să dăm de pomană:"...tu însă când dai de pomană nu trâmbiţa înaintea ta...". El spune să dăm de pomană şi ne învaţă să fim smeriţi chiar şi atunci când putem să apărem în ochii lumii drept ..eroi". Pomana nu ar trebui să fie din lucrurile de care dispunem cel mai mult, ci din cele pe care le avem mai puţin pentru ca pomana noastră să fie una desăvârşită, ajungându-se astfel la mortificarea faţă de lucrurile care ne plac cel mai mult.
POSTUL. Această latură a Postului Mare ne îndreaptă cu adevărat mintea spre latura noastră spirituală prin înfrânarea de la mâncăruri, băutură sau lucruri care de obicei ne plac. Mortificarea nu înseamnă numai renunţare, ci şi împărtăşire prin pomana care o facem celui mai sărac. A face post nu înseamnă a economisi ceea ce nu este consumat, ci înseamnă că acel lucru la care am renunţat deja nu mai este al nostru, ci trebuie oferit celui aflat în nevoi. Astfel s-a născut în dieceza de laşi programul "O PÂINE PENTRU AFRICA", mişcare iniţializată de Centrul Misionar Diecezan, program bazat pe valorificarea produselor la care am renunţat, bani care vor fi trimişi populaţiei sărace din Africa.Biserica propune fiecărui creştin acest timp al Postului Mare: pentru ca el să se poată pregăti cât mai bine pentru patima, moartea şi învierea lui Isus şi să se simtă mai aproape de Dumnezeu, de aproapele şi de sine prin rugăciune, pomană, şi post, pentru ca dragostea lui Dumnezeu să triumfe în lume.
Mărtinaş Alexandru
Postul Mare este cel mai bun timp de pocăinţă şi reînnoire interioară, de rugăciune şi pomană, de reconciliere cu Dumnezeu, cu aproapele şi cu noi înşine; timp de pregătire pentru a primi cum se cuvine învierea lui Isus Cristos. Practic, Postul Mare este un timp în care omul trebuie să uite de cele exterioare, de cele lumeşti, şi să încerce să se uite în interior la sufletul său pentru a se putea forma spiritual. Chiar dacă pentru mulţi dintre noi Postul Mare s-ar părea ca fiind o povară, totuşi mulţi au experimentat această perioadă ca fiind timpul în care harurile lui Dumnezeu pot aduce multe roade de prin sacrificii şi mortificări.
Postul a fost experimentat chiar de Isus Cristos ca timp de pregătire pentru a evangheliza lumea. Pustnicii mergeau în pustiu deoarece simţeau dorinţa de a fi mai aproape de Dumnezeu prin neglijarea celor lumeşti. „Tatăl tău care vede în ascuns îţi va răsplăti ţie" Acest fragment al Evangheliei sfântului Matei reprezintă ghidul pentru această perioadă de post datorită celor 3 dimensiuni de care trebuie să ţinem cont în timpul Postului Mare: rugăciunea, pomana şi postul
RUGĂCIUNEA. Este modul cel mai simplu şi mai accesibil pentru noi de a fi în comuniune cu Dumnezeu, de a fi în dialog cu El. Rugăciunea ne întăreşte şi voinţa, voinţă care este pusă la încercare de cel rău.
Treptat vom considera rugăciunea ca fiind un ...”aliment” indispensabil sufletului nostru.
Chiar şi Isus s-a rugat Tatălui, şi chiar i-a învăţat pe cei 12 ucenici cum să se roage, dăruindu-le rugăciunea TATĂL NOSTRU. Prin această rugăciune omul cere de la Dumnezeu tot ceea ce are nevoie pentru trup şi pentru suflet.
POMANA Este al doilea element principalul Postului Măre întrucât ne reconciliem cu aproapele prin faptele noastre bune pe care le facem către cei care au nevoi.
Însuşi Isus ne învaţă în Evanghelia după Matei cum să dăm de pomană:"...tu însă când dai de pomană nu trâmbiţa înaintea ta...". El spune să dăm de pomană şi ne învaţă să fim smeriţi chiar şi atunci când putem să apărem în ochii lumii drept ..eroi". Pomana nu ar trebui să fie din lucrurile de care dispunem cel mai mult, ci din cele pe care le avem mai puţin pentru ca pomana noastră să fie una desăvârşită, ajungându-se astfel la mortificarea faţă de lucrurile care ne plac cel mai mult.
POSTUL. Această latură a Postului Mare ne îndreaptă cu adevărat mintea spre latura noastră spirituală prin înfrânarea de la mâncăruri, băutură sau lucruri care de obicei ne plac. Mortificarea nu înseamnă numai renunţare, ci şi împărtăşire prin pomana care o facem celui mai sărac. A face post nu înseamnă a economisi ceea ce nu este consumat, ci înseamnă că acel lucru la care am renunţat deja nu mai este al nostru, ci trebuie oferit celui aflat în nevoi. Astfel s-a născut în dieceza de laşi programul "O PÂINE PENTRU AFRICA", mişcare iniţializată de Centrul Misionar Diecezan, program bazat pe valorificarea produselor la care am renunţat, bani care vor fi trimişi populaţiei sărace din Africa.Biserica propune fiecărui creştin acest timp al Postului Mare: pentru ca el să se poată pregăti cât mai bine pentru patima, moartea şi învierea lui Isus şi să se simtă mai aproape de Dumnezeu, de aproapele şi de sine prin rugăciune, pomană, şi post, pentru ca dragostea lui Dumnezeu să triumfe în lume.
Mărtinaş Alexandru
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu